There's so much of you in everything I do...



Listening to: Newton Faulkner - So Much

Viata e prea scurta si mi-o pierd intr-o mare de prostii inutile. Timpul trece pe langa mine si n-am idee cum sa pun rosu la semafor, sa ma bucur macar un minut de ea.
Anii astia care au trecut nu au contat deloc pentru acest MIC LUCRU care ar fi trebuit sa se dizolve, sa dispara. Si totusi, sunt ani intregi. Niste ani pierduti aiurea, fara sens.
Dar totusi, sunt mandra de mine.
Ii datorez multe, stiu. Si daca ar fi fost prin preajma mea, ar fi stiut si el asta.

M: Nu te mai complica atat, ai o viata simpla si frumoasa.




PS: Chris, mersi. Nu pentru ca mi-ai lucrat pe la blog, ci pentru tot. Te iubesc :)
Postul urmator e pentru si despre tine.

PPS: Nu stiu ce motiv sa dau pentru existenta noului meu blog. Just enjoy it.


Sabb.

2 comentarii:

Amarena spunea...

Nu trebuie sa ai un motiv pentru blog, asa am pornit si eu orbeste si apoi mi-au venit tot felul de idei.
E bine ca ai reinceput, stiu ca ai spus ca ai mai avut unul. E coltisorul tau pur si simplu.

Sabb. spunea...

Asa mi se intampla si mie acum :)) Niciodata nu am lipsa de idei :-J
da, am mai avut unul dar atunci nu prea le aveam cu... responsabilitatea :)) Si pe forum lipsisem in perioada aia...

Trimiteți un comentariu